Comisia Europeană anunță impunerea embargoului pe importul de petrol din Rusia. Efectul la pompele de carburanți din România ar putea fi dezastruos

Comisia Europeană (C.E.) este, în fapt, guvernul Uniunii Europene. Deciziile C.E. sunt asumate de statele UE, doar că nu pentru toate sunt valabile. Așa se întâmplă și cu embargoul asupra importurilor de petrol din Rusia, C.E. anunțând că vor exista și derogări.

Anunțul propunerii embargoului a fost făcut astăzi de Ursula von der Leyen, acesta venind la pachet și cu alte tipuri de sancțiuni:

”În primul rând, realizăm o listă de ofiţeri, militari de rang înalt şi alte persoane care au comis crime de război în Bucea şi care sunt responsabili pentru asediul inuman al oraşului Mariupol. Acest lucru trimite un alt semnal important tuturor criminalilor de război de la Kremlin: ştim cine sunteţi şi veţi fi traşi la răspundere.

În al doilea rând, eliminăm din sistemul financiar SWFIT Sberbank – de departe cea mai mare bancă a Rusiei şi alte două bănci importante. Astfel, lovim băncile care sunt critice din punct de vedere sistemic pentru sistemul financiar rus şi în ceea ce priveşte capacitatea lui Putin de a distruge. Acest lucru va consolida izolarea completă a sectorului financiar rus de sistemul global.

În al treilea rând, interzicem trei televiziuni mari de stat ruseşti să fie difuzate în UE. Nu li se va mai permite să îşi distribuie conţinutul în UE, indiferent de formă, prin cablu, prin satelit, pe internet sau prin aplicaţii pentru smartphone. Am identificat aceste canale TV care au rolul de a fi o portavoce care amplifică agresiv minciunile şi propaganda lui Putin. Nu ar trebui să le mai oferim o scenă pentru a răspândi aceste minciuni. Mai mult, Kremlinul se bazează pe contabili, consultanţi şi specialişti în publicitate din Europa. Acest lucru se va opri acum. Interzicem furnizarea acestor servicii companiilor ruseşti.

Punctul final al sancţiunilor este următorul: când liderii s-au întâlnit la Versailles, au convenit să elimine treptat dependenţa noastră de energia rusă. În ultimul pachet de sancţiuni am început cu cărbunele. Acum abordăm dependenţa noastră de petrolul rusesc. Să fim clari: nu va fi uşor. Unele state membre sunt puternic dependente de petrolul rusesc. Dar trebuie pur şi simplu să căutăm soluţii în acest sens.”

Care sunt excepțiile de la embargou și pe cine lovește cu adevărat și devastator măsura?

Ursula von der Leyen: ”Acum propunem interzicerea petrolului rusesc. Aceasta va fi o interdicţie completă a importului de petrol rusesc, a transportului său pe cale maritimă şi prin conducte, brut şi rafinat.

Ne vom asigura că eliminăm treptat petrolul rusesc într-un mod organizat, într-un mod care să ne permită nouă şi partenerilor noştri să asigurăm rute alternative de aprovizionare şi să minimizăm impactul asupra pieţelor globale. Acesta este motivul pentru care vom elimina treptat livrările din partea Rusiei cu petrol brut în termen de şase luni şi produse rafinate până la sfârşitul anului.”

Proiectul de sancțiuni prevede oprirea treptată a achiziţiilor europene pe o perioadă de şase până la opt luni, până la sfârşitul anului 2022, cu o scutire pentru Ungaria şi Slovacia. Aceste două ţări fără ieşire la mare şi total dependente de livrările prin oleoductul Drujba îşi vor putea continua achiziţiile din Rusia în 2023.

Ce impact are măsura interdicției importurilor în ceea ce privește situația României

România este importator și de petrol și de motorină din Rusia. România mai are doar trei rafinării de petrol: Petrom – la Brazi, Rompetrol la Midia Năvodari și cea a companiei ruse Lukoil, de la Ploiești.

Capacitatea totală de rafinare depășește 12 milioane de tone de petrol: 6 milioane la Petromidia, 4,5 la Petrobrazi și 2,5 la Petrotel.

Din România se mai extrag aproximativ trei milioane de tone de petrol de petrol pe an. Extracția este făcută de către Petrom, iar țițeiul este rafinat la Brazi. Nici acesta nu este suficient, așa că OMV Petrom mai importă încă aproximativ 1,5 milioane de tone.

Petromodia și Lukoil se bazează exclusiv pe importuri. Cu alte cuvinte, România este dependentă în proporție de 70% de importuri, conform datelor economica.net. Petrom își aduce țițeiul prin OMV Trading, Rompetrol prin KMG Trading, iar Lukoil prin divizia de trading Litasco, care nu este înregistrată în Rusia, conform acelorași date oficiale.

Neoficial, în spatele unora dintre aceste companii s-ar afla tot acționariat rusesc.

Vestea pe care putem să o numim bună este că din cele 70 de procente din necesarul de rafinare, doar o treime vine direct din Rusia.

Citește și ”Plinul rezervorului la vecini. Românii trec granița în Ungaria pentru că diferența de preț pe litru de carburant este aproape 3 lei”

Vestea proastă este că propaganda rusă i-a acuzat pe cazaci că ar fi furnizat combustibil armatei din Ucraina. Rușii ar putea astfel să blocheze și exporturile KMZ către România, care se fac exclusiv pe Marea Neagră. Abia din acest punct am putea fi loviți cu impact catastrofal pentru economia românească.

Mai mult decât atât, deși nu au prezentat nicio probă în acest sens, chiar și fostul șef al Lukoil, Vagit Akelperov, a fost acuzat de publicația rusă Rusdozor și de cel mai cunoscut canal politic de pe Telegram din Rusia, Nezygar, că ar fi furnizat combustibili armatei ucrainene. Acesta ar putea fi un motiv de invocat pentru ca rușii să naționalizeze compania și implicit să creeze probleme și mai mari pentru România.

OMV Petrom a căutat și găsit deja alte surse de aprovizionare, însă acestea sunt mai scumpe, ceea ce ar justifica parțial situația prețurilor în continuă creștere de la stațiile de carburanți din România.

Dacă oficialii Comisiei Europene nu vin și cu măsuri compensatorii, la pachet cu impunerea embargoului asupra importului de țiței din Rusia, România va fi una dintre cele mai afectate țări din UE, carburanții riscând să treacă lejer de 10 lei pe litru la pompă.

Din acest punct este deja imposibil de estimat efectul asupra tuturor scumpirilor în lanț la produse și servicii. Pentru moment, în cazul propunerii embargoului anunțat astăzi de Ursula von de Leyen, singura întrebare deplin justificată este: pe cine pedepsepște cu adevărat?