Nu mi-e teamă de coronavirus, cât mi-e de efectele economice produse de speculanți

Nu există loc pe unde să treci, fără să auzi pe cineva vorbind despre coronavirus. Unii sunt speriați de perspectivă, însă dei mai mulți încă sunt la stadiul de glumițe pe acestă temă. În spetele coronavirusului pândesc pericole mult mai mari, care riscă să producă efecte pe termen lung.

Am urmărit cu atenție ce transmite presa internațională din zonele unde chiar sunt probleme. Inevitabil, problemele au ajuns și la noi, fiind deocamdată abia la început. Nici cei mai serioși specialiști nu se hazardează în a anticipa amplitudinea fenomenului pe latură medicală. 

Atât cât se cunoaște până acum, chiar dacă avem un număr însemnat de decese la nivel mondial, se pare că acest coronavirus nu este atât de periculos, în sensul în care mortalitatea are pondere procentuală destul de mică în rândul persoanelor infectate. Problemele grave au apărut în cazul celor cu afecțiuni asociate. S-au făcut tot felul de comparații și speculații în raport cu decesele provocate de gripa sezonieră de la noi. Sunt irelevante, în condițiile în care este evident că avem o problemă și trebuie să o abordăm cu responsabilitate. 

Mai puțină isterie și mai multă atenție acordată igienei personale. Nu rezolvă problema, dar îi limitează propagarea și implicit efectele. Apoi, măsurile anunțate de autoritățile de la noi. Începând de ieri sunt din ce în ce mai serios tratate, punându-se și problema întreruperii programului școlar, în prima fază până la finele acestei luni. Nu va fi ușor nici pentru elevi și studenți, nici pentru părinții acestora, unii fiind nevoiți să rămână acasă, alături de cei copii. Ca măsură complementară, se discută și depre posibilitatea ca măcar un părinte să poată lucra de la domiciliu. Câți însă au această posibilitate, fără să afecteze activitatea de la locul de muncă. Problema este cu adevărat complexă și nu are o soluție minune, aplicabilă în toate cazurile. În cursul acestei seri este posibil să avem o decizie în sensul închiderii unităților de învățământ. 

Așadar, toate aceste măsuri vor produce efecte în lanț, vizibile cât de curând în economie. Nefiind de natură pozitivă, se vor repercuta în nivelul de trai. Produse și servicii mai scumpe, blocaje în aprovizionări. Istoria a demostrat că perioadele de criză reprezintă conjuncturile perfecte pentru speculanți. Ca în perioadele de război, în timp ce cei mai mulți suferă și suportă consecințele, există o categorie care va scoate profit maxim din asta. Există pericolul ca micile afaceri autohtone să intre rapid în faliment. Pentru că sunt multe, aduc cu sine o scădere considerabilă a veniturilor de la buget, o scădere a contribuțiilor pentru asigurări sociale și o creștere periculoasă a șomajului.

Pentru o țară atât de fragilă economic, cum este România, efectele pot fi devastatoare și pe termen lung, cu mult mai grave decât cele produse în mod direct de coronavirus. 

Isteria colectivă se poate instala extrem de rapid, dar nu dispare la fel de repede. Cu cât suntem mai puțin educați, cu atât suntem mai expuși manipulărilor de la bursa zvonurilor. În funcție de evoluția atât de puțin predictibilă a propagării coronavirusului, cu cât vom fi mai calmi și cu autorități care să nu inducă panica, prin măsuri alarmiste, doar din dorința de a fi ”văzute că muncesc”, cu atât vom limita efectele. A fi calmi nu înseamnă că suntem ignoranți, că luăm totul în glumă sau punem pe seama teoriei conspirației ceea ce trăim în aceste zile.